România – Basarabia:

90 de ani de la Unire

1918 a fost anul unirii provinciilor „surori” (Basarabia, Bucovina, Transilvania) cu România.

Basarabia (teritoriul dintre Prut si Nistru al vechii Moldove anexat de Imperiul Rus în 1812) a fost prima dintre cele trei provincii care a deschis procesul ce avea sa consfinteasca reîntregirea României moderne în granitele sale firesti. Pe fondul destramarii Imperiului tarist si al instaurarii puterii bolsevice în Rusia, la Chisinau a fost proclamata, la 2/15 decembrie 1917, Republica Democratica Moldovenesca, mai întâi autonoma în cadrul Federatiei Ruse, iar la scurt timp (24/6 februarie 1918) ca republica independenta. O luna mai târziu, la 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Tarii, forul legislativ de la Chisinau, a votat cu o mare majoritate unirea Republicii Democratice Moldovenesti (Basarabia) cu România.

Legitimitatea acestui act istoric a fost recunoscuta de Conferinta de Pace de la Paris ce a urmat Primului Razboi Mondial, prin Tratatul semnat de România, la 28 octombrie 1920, cu Marea Britanie, Franta, Italia si Japonia.

În 2008, la 90 de ani de la Unire, în România s-au desfasurat numeroase manifestari stiintifice si artistice aniversare, în cadrul carora tonul a fost dat de societatea civila, îndeosebi de cercurile academice si universitare, precum si de reprezentantii tineretului din diverse institutii de învatamânt mediu si superior.

Astfel, în ziua de 26 martie 2008, la Bucuresti s-au desfasurat doua manifestari stiintifice cu rezonanta: - conferinta cu titlul „90 de ani de la unirea Basarabiei cu România” , organizata de Biblioteca Metropolitana si filialele sale „Mihail Sadoveanu”, „Pan Halippa” si „Alecu Russo”, împreuna cu Asociatia culturala „Pro Basarabia si Bucovina” si Asociatia culturala „Visarion Puiu”;

- simpozionul international „Republica Moldova - România: Trecut - Prezent - Viitor” , în organizarea Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, cu participarea unor istorici, lingvisti si politologi atât din România, cât si din tari vecine (Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Serbia).

Din ziua de 27 martie mentionam în primul rând Adunarea Solemna organizata de Liga Culturala pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni (presedinte prof. dr. Victor Craciun), în colaborare cu Uniunea Nationala a Patronatului Român (presedinte dr. Marian Petru Milut) si Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (presedinte dr. Stefan D. Popa), care s-a bucurat de o larga si prestigioasa participare (academicieni, profesori universitari, personalitati culturale si artistice, prelati, elevi si studenti, jurnalisti) din România si din tarile vecine.

S-a subliniat în mod insistent necesitatea unei mai strânse solidaritati si largirii puntilor de comunicare între românii din tara si cei din afara granitelor, adoptarea permanenta a unui „discurs în consonanta cu standardele si valorile europene, fara accente nationaliste sau extremiste” (acad. Eugen Simion), precum si nevoia imperioasa a promovarii unui „nou proiect national, european, care sa fie sustinut indiferent de culoarea politica a guvernantilor, menit sa contribuie la unirea românilor prin constiinta de neam si la afirmarea identitatii lor românesti oriunde traiesc sau îsi desfasoara activitatea” (prof. dr. Emil Constantinescu, fost presedinte al României).

O alta actiune s-a derulat în dupa amiaza de 27 martie la sediul Fundatiei Europene Titulescu (presedinte prof. dr. Adrian Nastase), unde s-a încheiat ciclul de trei dezbateri saptamânale consecutive cu tema „Relatiile României cu Republica Moldova - evolutii sau involutii?” . Participantii, în majoritatea lor fosti diplomati de cariera, istorici si jurnalisti, s-au aratat preocupati de „blocajul” prelungit si nejustificat din raporturile româno-moldovene si au decis crearea unui grup de lucru pentru a formula propuneri menite sa relanseze dialogul si contactele pe diverse paliere dintre cele doua state.

Seara zilei de 27 martie s-a încheiat la Bucuresti cu un spectacol omagial gazduit de Casa de Cultura a Ministerului Internelor si Reformei Administrative, având ca protagonisti, printre altii, pe cunoscutii artisti Gheorghe Zamfir, Gheorghe Turda si Stefania Rares, precum si Orchestra „Lautarii” din Chisinau (Nicolae Botgros) si Ansamblul „Ciocârlia”.

Numeroase manifestari cultural-artistice si stiintifice s-au desfasurat si în majoritatea oraselor si judetelor României. O mentiune speciala se cuvine activitatilor desfasurate în judetul Prahova: inaugurarea, pe Aleea scriitorilor din parcul „Constantin Stere”, din localitatea Bucov de lânga Ploiesti, a ansamblului sculptural „Armonia Unirii”, realizare a artistului Alfred Dumitriu, descendent dintr-o familie de basarabeni; decernarea plachetei aniversare „Marea Unire 1918-2008”; lansarea suplimentului cultural-istoric „Anotimpuri românesti” nr.10, dedicat în întregime Basarabiei, precum si a editiei a doua a volumului „Apostolul se-ntoarce din surghiun. In memoriam Constantin Stere”, toate înfaptuite la initiativa si cu sprijinul Societatii cultural-istorice „Mihai Viteazul” (presedinte ing. Mircea Cosma).