|
|
Un român transnistrean, Eugen Doga, cucereste Bucurestii
|
 |
| limba franceza | |
Eugen Doga s-a nascut la 1 martie 1937 în satul Mocra, straveche asezare din stânga Nistrului, situata la 24 km de Râbnita si 128 km de Chisinau. Traumele si suferintele din timpul copilariei (al Doilea Razboi Mondial, moartea tatalui când avea doar sapte ani, grijile necontenite ale mamei si ale bunicii pentru hrana zilnica, sfâsierile provocate de granita artificiala de pe Nistru si despartirea fata de „patria mica” – Basarabia) l-au întarit pe Jenea al Lisavetei Doga, cum îi spuneau consatenii sai. Harul sau nativ pentru muzica avea sa-i îndrume pasii spre scoli de profil din Chisinau, iar afirmarea sa ca artist autentic si creator de geniu avea sa se împlineasca destul de curând. La 71 de ani, Eugen Doga este astazi consacrat drept unul dintre marii compozitori ai lumii, iar celebrul sau vals „Dulcea si tandra mea fiara” (supranumit acum câteva decenii „valsul secolului”) a fost inclus de Fondul UNESCO între capodoperele secolului XX. Seara de 31 mai 2008 va ramâne una de neuitat pentru numerosi bucuresteni îndragostiti de muzica si de fiorul viu al artei autentice. Este seara în care, sub cupola Ateneului Român, într-o sala arhiplina, marele compozitor Eugen Doga, însotit de o echipa de exceptie si sustinut de orchestra simfonica a Filarmonicii „George Enescu”, si-a dat întâlnire în premiera cu publicul românesc. Cu doar câteva zile înainte de spectacol, într-un amplu interviu, maestrul îsi exprima nerabdarea pentru mult asteptata întâlnire cu viitorii admiratori: „E visul suprem al vietii mele, pe care l-am purtat în suflet dintotdeauna. Dupa prestigioasele sali de concert din Sankt-Petersburg, Kiev, Kaliningrad, Tallin, a ramas mult visatul Ateneu Român… Se pare ca cel mai greu e drumul spre Sine si spre Casa. Insula neexplorata pe deplin e spatiul românesc.” Desfasurat sub înaltul patronaj al Primului Ministru al României, programul muzical „În oglinda clipelor”, îndelung pregatit de maestrul Doga, s-a bucurat de prezenta unor prestigioase personalitati politice si culturale din Bucuresti, printre care fostul Presedinte al României Emil Constantinescu, seful Cancelariei Primului Ministru Dorin Marian, senatori si deputati, reprezentanti ai MAE si ai corpului diplomatic, academicieni, studenti si elevi, inclusiv multi intelectuali basarabeni, printre care poetul Grigore Vieru si ambasadoarea Iuliana Gorea Costin, prieteni sau îndragostiti de personalitatea marelui compozitor de peste Prut si de peste Nistru. Destul de putin cunoscut înca în România, spectatorii au descoperit virtuozitatea unui creator de geniu, reprezentant de frunte al viguroasei „ramuri rasaritene a românilor”, care îi coplesea cu inflexiunile nebanuite ale melodiilor sale. Trebuie sa spunem ca interventiile directe ale artistului, singur (interpretarea celebrului vals din filmul „Dulcea si tandra mea fiara”) ori în duet („Addio”, cu solista Svetlana Mareeva, si „Eterna” cu naistul Vasile Iovu) au stârnit un entuziasm general greu de redat în cuvinte. Organizatorii si sponsorii acestui eveniment de exceptie au tinut sa înscrie spectacolul în seria manifestarilor dedicate împlinirii a 90 de ani de la Unire. Dincolo de orice repere temporale, muzica de geniu a lui Eugen Doga, compusa „cu dragoste si dor de oameni”, cum îi place artistului sa spuna, cu rezonante adânci si rascolitoare de la „cântecul necântat si neascultat al mamei” la dangatele de clopot si suspine ale manastirilor si codrilor voievodali ai Moldovei, plutea ca o lumina peste chipurile si sufletele spectatorilor, facând sa dispara orice râuri despartitoare, revarsându-se ca un torent nestavilit spre inimile tuturor si cucerindu-le pentru totdeauna. În semn de profund respect, toate aparitiile maestrului au fost salutate de întreaga sala în picioare. Acoperit de flori, de aplauze si ovatii, concertul s-a încheiat în triumf. Neîndoielnic, muzica lui Eugen Goga este un imbold puternic si un argument solid ca avem dreptul sa speram neîncetat la un viitor mai bun. Pentru noi toti si pentru regiunea în care traim. Ioan Popa, Elena Luiza Popa --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- De la presa : Doga_a_cucerit_bucurestiul.doc |
|